Aparitia visului nu este deloc aleatorie, ci asa cum s-a demon-strat, el survine tot la aproximativ 90 de minute în cursul somnului si dureaza în medie 15-20 de minute. Visul este considerat ca fiind o pozitie intermediara între veghe si somnul profund fiind asimilat perioadei de dormire. Starea de vis (Rapid eye mouvement) la om se desluseste printr-o activitate electrica corticala rapida (foarte apropiata de cea din starea de veghe), atonie musculara si miscari oculare, deci un alt "mod biologic de existenta". La nivelul cortical somnul REM se manifesta printr-o activitate electrografica rapida continua si de jos voltaj aproape identica cu cea a starii de veghe. O noapte de somn se poate reprezenta astfel: individul trece succesiv prin patru stadii de somn lent care se desfasoara în primele doua ore de somn, dupa care apare în general prima faza de somn profund cu o durata de aproximativ 15 minute, marcând terminarea primului ciclu de somn. Al doilea ciclu dureaza aproximativ 85-95 de minute. În acest fel se succed 4 - 6 cicluri de somn. Un grafic care sa reprezinte într-un anume fel desfasurarea somnului pe durata unei nopti arata în felul urmator:

grafic:

REM - reprezinta aproximativ 18-20% din durata totala a somnului la un adult.
În timpul somnului profund hormonii prezinta maximul de secretie. Anihilarea lor medicamentoasa (ex. Antibiotice) duce la perturbarea somnului profund.